Victoria Stolojanu Munteanu de 3 x Scriitoare

ABONATI-VA ! * YOUTUBE *
* 13.350.000 VIZIONARI * 23.000 ABONATI *

Victoria Stolojanu Munteanu de 10 x Scriitoare, Zece carti lansate !

Scriitoarea gorjenilor de pretutindeni !

PE SCENA LITERATURII SI A ARTEI

VIDEO


Victoria Stolojanu Munteanu - Biografie
CLAUDIA MOTEA - ACTRITA ROMANO-AMERICANA   Stolojanu-Munteanu Victoria-Ileana-prozatoare. Născută la 30 aprilie 1972 în orașul Târgu Cărbunești, județul Gorj. A fost admisă pe primul loc la Liceul Economic din Tg-Jiu și l-a absolvit ca șefă de promoție. A reprezentat Gorjul la Olimpiada Națională de Geografie, Geografia Romaniei din cls.a XII-a de unde geograful Gheorghe Neamu i-a înmânat premiul special datorită predilecției de a alătura geografiei literatura, precum Simion Mehedinți. A absolvit apoi facultatea de Științe Economice, secția Management în Industrie, și studiile postuniversitare-master Managementul și dezvoltarea resurselor umane la Universitatea din Craiova, Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor. Din 2015 este Doctor în economie, specialitatea Management al Universității Valahia din Târgoviște, coordonator prof. univ. dr. Pârgaru Ion. ,,Meseria ți-o dictează rațiunea iar pasiunile sufletul’’ declara autoarea. Din experiența sa de prozator spune că se poate trăi foarte greu din scris sau nu se poate deloc datorită faptului că locul culturii nu este bine stabilit la nivel local, național, iar cetățenii plătesc o bucată de salam dar o carte consideră că ar trebuie să o primească fără bani, scriitorul fiind nevoit astfel să se hrănească cu idei când însăși cultura pornește tot de la o necesitate a oamenilor care trebuie satisfăcută, dar de această dată o nevoie a sufletului și a minții, pentru satisfacerea căreia nu mai rămân bani. Recunoaște fără invidie, într-un cotidian local, că alți autori poate sunt mai norocoși. Lucrează ca economist la U.M.Sadu din 1995, anul în care a absolvit facultatea. Ca autor de cărți a vorbit inima, cunoscând limba franceză are și capitole în limba franceză în cărțile publicate iar poetul Dumitru Dănău a numit-o ,,devoratoare de biografii evenimențiale''.
Din 17 ianuarie 2005, de când a încheiat etapa de bibliotecă a cercetării ,,legendelor gorjene,, are o împuternicire de la Centrul Județean de Conservare a Culturi Tradiționale ,,pentru investigare etno-folclorică și pentru cercetare în teren pe teritoriul județului Gorj,, și adună fără odihnă ,, crâmpeie din legende gorjene’’,
publicându-le și în periodice locale, călăuzită de principiul cunoașterii rădăcinilor pentru a-ți merita ramurile. ,, Sunt oameni care sapă să afle ceva nou. Eu sap să aflu ceva vechi’’ spunea Nichita. Aș vrea ca generațiile viitoare să beneficieze de poveștile și legendele care, fără preocuparea și pasiunea unora ca mine, bunicii noștri le-ar lăsa nerostite. Am pierde astfel tezaur de suflet gorjenesc. Astfel doresc actualizarea noțiunii de legendă în sensul că s-a pierdut termenul de faptă care să merite să rămână în legendă. De aceea trebuie să intre în legendă tot ceea ce se vede. Restul sunt vorbe. Viitorul are nevoie de fapte. Autoarea merge în căutarea legendelor pe drumul deschis de Alexandru Ștefulescu. ,,Nu orice județ din tară se poate mândrii cu un patrimoniu cultural și spiritual de talia celui moștenit de la marele nostru Brâncuși, de exponate muzeale de mare valoare istorică, de vestigii și descoperiri arheologice de prima mărime, de eroi recunoscuți ca Tudor Vladimirescu, generalul Magheru sau Ecaterina Teodoroiu dar și cu cele mai multe și vechi drumuri transcarpatice și sate formate de către turme de păstori ce au adus în circulația lor continuă legende și povești,,opina aceasta într-un interviu pentru periodicul ,,Manifest'' 20 aprilie/1 mai 2008, parafrazându-l. În cartea „România Pitorească” Alexandru Vlahuţă descrie locul unde trăiește prozatoarea, Munţii Parâng, astfel: „În zarea largă vedem limpede cum încep să se ridice şi să se-nlănţuie gheburile din ce în ce mai mari ale Parângului, falnicul munte acoperit odinioară de gheţari, din a căror înceată topire i-au rămas pe zănoagele de la Găuri turmele de stânci albe, lacuri albastre şi minunate căderi de izvoare, care fac din acest munte una din cele mai frumoase podoabe ale Carpaţilor noştri”. Cu zeci de ani înaintea sosirii în localitate a autoarei, în 1966, cunoscutul dascăl Alexandru Tatomirescu, previziona:...,, dacă vreun scriitor din Ţara noastră ar cuteza să plece pe urmele regretatului poet şi scriitor Alexandru Vlahuţă, pentru imortalizarea frumuseţilor patriei într-o nouă «Românie pitorească» şi-ar descinde în Bumbeşti-Jiu, format din mai multe sate de moşneni, cu oameni harnici şi pricepuţi pe lângă peisajul natural cu munţi care se luptau cu «vijeliosul Jiu» cum spunea Vlahuţă cu, marea bogăţie a pădurilor de pe versantele de miazăzi ale munţilor Parâng şi Vâlcan cu fiare sălbatice pe ţancuri ori în genuni nepătrunse”. Victoria Stolojanu începe să împlinească visul cunoscutului dascăl, atrăgând drept colaboratori alți pasionaţi de scris şi mai ales pe prietena ei Monica Răscol, cea despre care scriitorul Ion Popescu-Bădiceni ,, în loc de introducere’’ în ,, Legende și povești din Bumbești,, scria: a publicat în ziare și reviste, a citit din creațiile ei în cenaclurile gorjene, demonstrând un talent viguros, un umor sănătos, o bună cunoaștere a folclorului literar gorjean și a înțelepciunii populare. Citind de pildă „Judecata boierului”, ”Zgârcitul și cioara”, „Tovărășie păguboasă”, „Ciobanul cel nesocotit” și alte povești, identificăm în aceste pagini har și înțelepciune, cultură și meșteșug literar, viziune poetico-narativă. Recunoaşte că are o ştachetă destul de sus pusă de înaintaşi care au publicat în revista „Şezătoarea săteanului” din Bumbeşti-Jiu a societăţii „Luminarea Săteanului”sub redacţia învăţătorului Gheorghe Dumitrescu Bumbeşti, nume ca: Alexandru Ştefulescu, Emanuel Pârâianu, A.C.Cuza, L. Mrazec, D. Brezulescu, Şt. O. Iosif, I.L. Caragiale, Victor Eftimiu, Octavian Goga Ioan Slavici, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu sau George Coşbuc, colaborator şi preşedinte de onoare al revistei bumbeştene. Modelul său în viață, spune autoarea într-un interviu în ianuarie 2004, este ,,profesoara mea de mamă’’ absolventă a facultății de filologie, şi pasionată culegătoare de folclor din comunele gorjene unde a fost cadru didactic. Este căsătorită, are doi copii, Claudia-Ioana, jurist și interpretă de muzică populară, elevă a cunoscutului si regretatuluiprofesor Stelian Florescu și Mihai-Nicolae, absolvent al Academia Militară a Forțelor Navale Mircea cel Bătrân, și doi nepoti, Claudiu-Ionuț şi Mihai-Cristian. Popescu Chebacea Ioan, ,,Neastâmpărul creației’’ în ,,Universul’’ martie 2005, p.8; Victoriţa Stolojanu este de multă vreme un nume în creaţia literară. A publicat până acum patru volume: „Spune-mi tot ce vrei" , „Patru nopţi şi patru zile", „Monografia Bumbeşti-Jiu" şi „Împotriva destinului". Şi-a făurit o faimă cunoscută şi recunoscută dar neastâmpărul creaţiei abia s-a declanşat. Tânăra autoare, economist la UM Sadu, lucrează actualmente la întocmirea unei culegeri intitulată „Legendele Gorjului". Pentru că este deosebit de exigentă cu ea însăşi, se adresează tuturor cadrelor didactice şi persoanelor cu talent literar sau plastic care cunosc legende şi ştiu să le ilustreze frumos, să participe alături de ea şi profesorul Ion Sanda, directorul DJCCPCN Gorj, la realizarea unei lucrări monumentale şi reprezentative. Chestionarul întocmit în acest sens este edificator. EI cere relaţii despre realizatorii monografiilor localităţilor, cadrele didactice şi personalităţile care au organizat colţuri muzeale, cercuri de folclor, cenacluri şi au tipărit reviste, lucrări de grad sau au avut preocupări în domeniul folclorului, istoriei, geografiei, biologiei locale. Sunt căutaţi oameni care, prin specificul profesiei lor au auzit şi cunoscut fapte, întâmplări, legende fantastice cu Dumnezeu şi Sf. Petru, istorii ale numelor de localităţi şi biserici, vizite ale diverselor personalităţi gorjene sau naţionale. Nu sunt neglijate nici legendele geografice despre locuri, nume, animale, fenomene meteorologice (secete, inundaţii, vânturi, ninsori), dezvoltarea localităţilor, aşezăminte de orice fel. Subiectele „tip" de povestiri, de la fraţi, copii şi soacre, de la haiduci la starea vremii, snoavele (vorbe şi întâmplări proverbiale) vor face şi ele obiectul lucrării. Prin prof. Ion Sanda, prin centralele telefonice de la primăria Bumbeşti Jiu şi UM Sadu, prin e-mailuri sau direct la domiciliu se poate lua legătura cu Victoria Stolojanu care vă mulțumește anticipat şi vă aşteaptă. Interviu cu autoarea în ,,Șapte zile’’, 20 aprilie-1 mai 2008, despre romanul ,, Omul fără frică’’ -Ce mai scrie autoarea? -,,Legendele din Bumbesti,,. Am conceput partea de legende ca o drumeţie. Fiecare pas are elementul lui de descoperire. Este o drumeţie pe meleagurile Bumbeştiului. Şi cum dintr-o drumeţie te întorci cu o satisfacţie în suflet de parcă cine ştie ce minuni ai făcut, aşa ne dorim şi noi ca drumeţia prin poveştile şi legendele Bumbeştiului să fie încununată de satisfacţii. Este adevărat că îndatoririle care-i revin au redus timpul pe care omul modern şi-l poate rezerva „călătoriilor”. De aceea am încercat ca escapada pe care aţi decis să o faceţi în „Legendele şi poveştile Bumbeştiului”să fie încadrată minuţios în timp şi spaţiu pentru a putea cuprinde obiectivele cele mai importante. Totuşi, să mă ierte locurile, faptele şi oamenii ale căror poveşti au rămas nescrise. Sperăm că această drumeţie cu mintea să fie urmată de una …două sau mai multe călătorii reale. Acestea nu sunt decât câteva din legendele şi poveştile Bumbeştiului. Cele mai multe aşteaptă să fie descoperite. Cărți publicate: ,,Spune-mi tot ce vrei’’, 2002, ISBN 973-85664-5-2, Editura Rhabon, Tg-Jiu , Patru nopți și trei zile, 2002, ISBN 973-86051-0-5, Editura Rhabon, Tg-Jiu, Monografia Bumbești-Jiu, 2003, Editura Rhabon, Târgu-Jiu, ISBN 973-86271-2-5, Împotriva destinului, 2004, ISBN 973-7718-12-0, Editura Rhabon, Tg-Jiu, Omul fără frică 2005,. ISBN 973-8086-66-3, Editura Ager, Tg-Jiu, Legende și povești din Bumbești, Editura Maiastra, Targu-jiu, 2007 ISBN 978-973-8933-96-5, coautor Răscol Monica, tiraj 600 exemplare, în două ediții, prima în 2006, a doua în 2007. Puma nu mai mariie, 2017 Editura Universul Imaginii, Sacelu O alta lumina lina 2016, Editura Tipo Moldova, Rasfatatul, 2018 Editura Maiastra, Targu-jiu, 2007 ISBN 978-973-8933-96-5, coautor Răscol Monica, tiraj 600 exemplare, în două ediții, prima în 2006, a doua în 2007. 70+1 din Clubul mincinosilor, Ed ,,Scrisul Romanesc’’, Craiova, 2019



Eveniment nou

Acasa | Victoria Stolojanu Munteanu de 10 x Scriitoare !

A absolvit Facultatea de Stiinte Economice Craiova. Doctorat in management

Victoria Stolojanu Munteanu a aparut in bibliografia istorica a Romaniei, realizata de catre Academia Romana, cu cartea "Legende si povesti din Bumbesti" .

STAGE EVENTS

formULAR INVITATIE EvenIMENTE

Numele, adresa, telefon:


Adresa E-mail:


Text


IP-ul Dvs. este ~
Profesional Admin
All Rights Reserved for New Graphic Concept, Photo Arrangement, Text Concept, Scripts. This is a professional site for a Brand