Victoria Stolojanu Munteanu de 3 x Scriitoare

ABONATI-VA ! * YOUTUBE *
* 13.350.000 VIZIONARI * 23.000 ABONATI *

Victoria Stolojanu Munteanu de 10 x Scriitoare, Zece carti lansate !

Scriitoarea gorjenilor de pretutindeni !

PE SCENA LITERATURII SI A ARTEI

VIDEO


Victoria Stolojanu Munteanu
PROZATOARE

Victoria Stolojanu Munteanu de 10 x Scriitoare, Zece carti lansate !

Despre Legendele celor de la Jiu
- un învăţător previziona apariţia Scriitoarei de la Jiu, un alt Vlahuţă, dornic să rescrie o nouă Românie pitorească -
Dacă vreun scriitor din Ţara noastră ar cuteza să plece pe urmele regretatului poet şi scriitor Alexandru Vlahuţă, pentru imortalizarea frumuseţilor patriei într-o nouă «Românie pitorească» şi-ar descinde în comuna Bumbeşti-Jiu, formată din mai multe sate de moşneni, cu oameni harnici şi pricepuţi, pe lângă peisajul natural cu munţi care se luptau cu «vijeliosul Jiu» cum spunea Vlahuţă, scriitorul contemporan, datorită transformărilor uimitoare ce au avut loc aici, ar avea prilejul să descopere şi un peisaj industrial, cu o cale ferată, cu zeci de viaducte, cu poduri suspendate şi 38 tunele. Şuieratul locomotivelor Diesel electrice se împleteşte cu zgomotul Jiului vijelios, cu bocănitul topoarelor şi sunetul fierăstraielor mecanice care vorbesc de munca harnicilor forestieri ce pun în exploatare marea bogăţie – pădurile – de pe versantele de miazăzi ale munţilor Parâng şi Vâlcan; sunete care înspăimântă fiarele sălbatice, alungându-le sus pe ţancuri ori în genuni nepătrunse.Oamenii şi-au schimbat şi standardul de viaţă,şi nivelul de cultură, influenţaţi fiind şi de şcoală.”. 1966, înv.Alexandru Tatomirescu Plaiul bumbeştean e plaiul poveştilor. In serile lungi de iarnă învie lângă sobe poveştile cu viteji, se nasc cimiliturile, ghicitorile şi strigăturile. Aici toate problemele îşi găsesc rezolvare şi nici cauzele lor nu rămân neaflate… bunăoară de ce seamănă o stâncă aşa de mult cu un cioban sprijinit în băţ care-şi păzeşte mioarele? Nu ştiţi? Este Steiul lui Haiduc, Haiduc cel ales de Dumnezeu să poată înţelege graiul oamenilor Prof. Ileana Pătrăşcoiu Populaţia oraşului Bumbeşti-Jiu se compune dintr-o masă compactă de români, cu trăsăturile caracteristice ale locuitorilor de munte şi evidente caracteristici dacice concretizate în obiceiuri şi port, dârzenie, hărnicie, tenacitate, în general bine dezvoltaţi fizic sub influenţa aerului curat al pădurilor, ospitalieri, veseli în bucurii şi resemnaţi la necazuri. Ei reprezintă, prin structura şi caracterul lor, o armonioasă îmbinare a contopirii elementului dacic autohton cu coloniştii şi soldaţii imperiului roman, lăsaţi aici de Traian. Prof. Lupulescu Aristică Dacă este ceva să uimească inima cu creativitate, apoi nimic nu este mai cu încântare pentru ea decât ceea ce a creat Dumnezeu: natura şi omul. Acestea sunt minunate în Bumbeşti-Jiu, acestea sunt minunate în legendele şi basmele Bumbeştiului. Prof.Piscanu Camelia Castrul roman de pe malul Jiului din punctul numit Bârleşti, băile romane din apropiere şi aşezarea civilă, aflate de o parte şi de alta a şoselei actuale ce trece pe lângă vechiul castru, confirmă evenimentele şi sudura daco-romană petrecută în urmă cu aproape două milenii. Aceste frământări de viaţă românească au lăsat urme în memoria colectivităţii locale şi sunt prezente în legendele şi basmele bumbeştene. Preot Dănăşel Iulian Literatura populară narativă e foarte bogată. Poveştilor nu le-au stat barieră graniţele şi ele au o circulaţie internaţională. În folclorul românesc se întâlnesc 270 de subiecte-tip de poveşti fantastice, având ca bază clasificaţia Aarne-Thompson din care 140 sunt comune şi altor popoare iar 130 sunt numai româneşti. Prof Paraschiva Munteanu Dacă a fost ceva să uimească inima cu creativitate, apoi nimic n-a fost mai cu încântare pentru ea decât ceea ce a creat Dumnezeu: natura şi omul. Acestea sunt minunate în Bumbeşti-Jiu, acestea sunt minunate în legendele şi basmele Bumbeştiului. Prof. Piscanu Camelia Castrul roman de pe malul Jiului din punctul numit Bârleşti, băile romane din apropiere şi aşezarea civilă, aflate de o parte şi de alta a şoselei actuale ce trece pe lângă vechiul castru, confirmă evenimentele şi sudura daco-romană petrecută în urmă cu aproape două milenii. Aceste frământări de viaţă românească au lăsat urme în memoria colectivităţii locale şi sunt prezente în legendele şi poveştile bumbeştene. Preot Dănăşel Iulian Ce se poate spune mai frumos despre Bumbeşti-Jiu decât că în revista „Şezătoarea săteanului” sub redacţia unui grup de învăţători din satele de sub munte în frunte cu învăţătorul Gheorghe Dumitrescu Bumbeşti, organ de popularizare al societăţii „Luminarea Săteanului” au publicat nume ca : Alexandru Ştefulescu, Emanuel Pârâianu, A.C.Cuza, L. Mrazec ,D. Brezulescu, Şt. O. Iosif , I. L. Caragiale Victor Eftimiu, Octavian Goga Ioan Slavici, Barbu Ştefănescu Delavrancea , Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu,George Coşbuc. George Coşbuc a fost colaborator şi preşedinte de onoare al revistei bumbeştene „Şezătoarea săteanului”. Datorită lui Gheorghe Dumitrescu Bumbeşti s-a înfiinţat în 1894, la şcoala din Bumbeşti-Jiu cea dintâi bibliotecă de şcoală primară din Gorj o bibliotecă cu peste 1.000 de cărţi. Ce mai Bumbeşti şi ce mai învăţători! Învăţător Rotaru Gabriela Mărăcine Laurenţiu Este clar că satul trebuie să redevină o comunitate cu preocupări, năzuinţe, obiceiuri şi tradiţii. Altfel ne vom trezi că am pierdut idealurile pentru care s-au sacrificat străbunii: identitate naţională. Am înţeles că Uniunea Europeană are pentru cetăţeni buletine de identitate nu doar cu mama şi tatăl subsemnatului, ci cu străbunii cu cinci generaţii înainte.Imi pare o invitaţie la a ne cunoaşte străbunii… Luben Constantin Ce cuvinte mai frumoase aş putea spune eu decât cele ale patriarhului Macarie care-l însoţea pe Paul de Alep care În 1658 a trecut şi prin Bumbeşti. Patriarhul Macarie, , i-a spus: „Ţara noastră n-are castele. Drept castele şi fortăreţi avem aceşti munţi şi păduri împotriva cărora nici un duşman nu poate birui. Dacă ar fi fost altfel şi dacă am fi avut cetăţi pe teritoriul nostru turcii ne-ar fi scos din ele”. Prof. Oncica Valentina Afinitatea sufletească ce leagă fii unei comunităţi s-a manifestat sub diverse aspecte:participarea la evenimente ca moarte, nuntă, botez, întrajutoarea la muncile câmpului, organizarea de şezători şi seri de clacă, hore, ţesături cu modele naţionale. preot Găman Sorin In orice suflet şi orice minte ceea ce intră sub formă de poveste intră mai uşor. Pânişoară Janina In alcătuirea volumului autoarele se bizuie pe tradiţie, deşi valoarea ei este relativă, dar în timp ce cărţi despre conţinutul real al faptelor istorice au fost scrise iar documentele despre Bumbeşti-Jiu mai pot aşteapta până vor apărea în arhive şi muzee pasionaţi de istoria locurilor, exista o arhivă pieritoare care sunt bătrânii noştri, tezaurul nostru de înţelepciune. La fix aş spune, căci altfel n-am fi aflat de Dâlma Gloabelor, de Valea lui Şerb sau de judecata pe care au făcut-o bătrânii noştri pentru a hotărî unde să amplaseze biserica, fie vorba între noi, ţinând seama de unul din cei trei călători ciudaţi…care? Zăpucul? Gerul? Nu, nu vântul, cel ce bate în Bumbeşti de două ori pe an şi ţine câte şase luni. Alexandrescu Claudia Având ca scut de apărare pădurile seculare ale munţilor din nord şi ca locuinţe de retragere strategică în vremuri de restrişte conacele ridicate la „plai” pe dealurile subcarpatice şi pe Munţii Parâng şi Vâlcan, comunitatea Bumbeştiului a avut o viaţă a ei, o cultură a ei, o memorie colectivă. Sunt spuse multe şi multe mai sunt de spus despre perioada medievală la Curtişoara, mai ales. Un lucru este clar: cartea de faţă este un imn reuşit închinat vechimii vieţii materiale şi spirituale pe meleaguri bumbeştene Inspector Lupulescu Dănuţ În sprijinul legendelor cu păstori stau mărturie descoperirile arheologice de pe raza localităţii, uneltele agricole din aşezarea civilă de lângă castrul Bumbeşti de la Vârtop. Ocupaţia de crescători de animale şi de agricultori se păstrează încă din epoca preromană de când s-a descoperit o aşezare dacică pe aceste meleaguri al cărui nume profesorii mari de istorie şi geografie ai localităţii înclinau să creadă că a fost «Bubentis» Ce declaraţie că este deosebit i se poate face unui loc decât faptul că din punct de vedere geografic a fost studiat de mari nume ale acestei ştiinţe. Stau mărturie cercetările renumitului savant francez Emm. de Martonne,şi ale cercetătorilor români: Alexandru Roşu, Ion Popescu Voiteşti, Gheorghe Munteanu-Murgoci, I.P. Ionescu-Argetoaia, Manolescu , Filipescu, Ludovic Mrazec, V. Mihăilescu, S.Ilie , I.Huică, dar şi mari profesori ai oraşului , Dumitrescu Dionisie, Popescu Constanţa, Lupulescu Valeriu Prof.dr. Grusuzache Maria Castrului roman de piatră reconstruit în jurul anului 201 pe ruinele castrului roman de pământ ridicat de către Cohorta a IV-a Cipria care luase parte la războaiele de cucerire a Daciei sub comanda împăratului Traian. Pe raza localităţii Bumbeşti a mai fost identificat castrul de pământ de la Porceni, construit în perioada dintre cele două războaie daco-romane (102 - 105 e.n.) şi mai este un castru neidentificat încă în Bârleşti. O inscripţie romană de la Bumbeşti menţionează un schimb de produse realizat cu Bârleşti-ul „castrum Bârleşti”. Citind cartea rămânem uimiţi înţelegând prin ce au mai putut trece strămoşii noştrii şi de ce merită tot respectul şi totodată o concentrare şi a noastră mai serioasă asupra vieţii. Prof. Ionescu Ionela Sicore I.D. ,,Monografia Orașului Bumbești-Jiu’’ în, Gorjeanul’’, 11 decembrie 2003 p.2; Mulți încă mai sunt tentați să creadă, că "imperiul cuvântului scris" se află într-o fără întoarcere criză. Destui de asemenea mai sunt convinși că această criză repercutează chiar şi o disipare a identităţilor legate de tradiţii locale şi naţionale, creîndu-se un climat propice neantizării sentimentelor şi nostalgiilor ce sute de ani, milenii chiar, au gravitat fericit în jurul ideii de patriotism local şi naţional. Realitatea însă ca de obicei nu întârzie niciodată să pună până la urmă, ordine în toate. Inclusiv în "volatilizarea" de azi, a ideii de păstrare trează a dragostei față de obârșii, faţă de cuvântul scris, faţă de tradiţii şi nemurire. In această ordine de idei se înscrie și travaliul colectivului de intelectuali conduși de prozatoarea Victoria Stolojanu-Munteanu, desprinse fără tăgadă din parcurgerea celor aproape șase sute de pagini ale monografiei pe care o creionăm. Frumuseţi pe lângă care treci şi nu le observi, sau dacă le observi știi puține lucruri despre ele, oameni care au fost şi care sunt, dar care prin modestia lor nu par ce sunt in realitate, evoluții și involuții istorice, uitate sau trecute voit sub tăcere, drame și idealuri clădite și dărâmate de vremi, ca nişte castele de nisip, urme ale trecutului glorios sau tragic - toate acestea ţi se derulează în faţa ochilor parcurgând cu răbdare şi interes această carte pe care autoarea a reuşit s-o pună benefic în mâna prezentului şi viitorului. Sate, obiceiuri, oameni încleştaţi, fiecare cu vremurile şi soarta sa individuală, te cheamă să vezi şi să auzi, să meditezi şi să emiţi judecăţi, şi nu în ultimul rând să te simţi mândru că eşti bumbeştean, că eşti gorjan, că eşti oltean şi respectiv român. Ţi se dau repere istorice şi spirituale, ţi se dau exemple de personalităţi şi destine. Citind-o vei şti de pildă, mai multe nu numai despre oameni de vază, ca Tudor Vladimirescu, Gheorghe Tătărescu, Gheorghe Dumitrescu Bumbeşti, Regele Mihai, generalul Dragalina, generalul Lascăr şi alţii asemenea, dar te vei întâlni şi cu zeci şi sute de oameni de rând, care n-au pregetat în viaţa şi activitatea lor personală, ori pusă în slujba obştei, să lase o modestă "dâră" în palierul posterităţii, nu pentru a fi slăviţi, ci pentru ca cei de după ei, să nu ajungă a întâmpina şi săvârşi ce ei au ştiut sau n-au ştiut că săvârşesc. Materialul documentar adunat între coperţile acestei cărţi, fără nici o exagerare rămâne impresonat. Timpul scurt poate că n-au permis ce-şi dorea autoarea. Acest lucru de altfel ni-l relevă cu multă sinceritate şi Victoria Stolojanu - Munteanu, când spune pe ultima copertă că această lucrare doreşte mai ales să fie o provocare adresată tuturor acelora care pot şi au ceva de spus despre Bumbeşti-Jiu". Nu odată acest material a stat la baza unor licenţe şi doctorate, luate de trăitorii de pe acest meleag, biblografia fiind evidentă în acest sens. Nume care nu mai sunt, precum ale profesorilor Dumitresu Dionisie, lanăş Ion, Tomescu Constanţa, ca să cităm doar câteva, autoarea nu i-a uitat, cum nimeni dintre cei care i-au cunoscut personal nu-i uită pentru că o monografie a fost şi rămâne mai întâi de toate un studiu, iar cea care ni se prezintă sub bagheta prozatoarei Victoria Stolojanu poate fi calificată fără rezerve, un studiu folcloric cu introvertiri în spiritualitatea unor vremi, unor locuri şi unor oameni. E necesar ca prin şcoală şi cămin cultural să se reînvie povestea cea plină de duh, cântecul şi hora din bătrâni. Victoria Stolojanu-Munteanu incepe travaliul acesta.
Director Casă de Cultură Bumbeşti-Jiu, Chesnoiu Robert

 

Victoria Stolojanu Munteanu de 10 x Scriitoare, Zece carti lansate !


Contact

Victoria Stolojanu Munteanu este Scriitoarea gorjenilor de pretutindeni pe scena literaturii si a artei !

.

Doar eu, Victoria Stolojanu Munteanu !

Scriitoarea gorjenilor de pretutindeni !

Gorj, Romania

Facebook

IP-ul Dvs. este ~
Profesional Admin
All Rights Reserved for New Graphic Concept, Photo Arrangement, Text Concept, Scripts. This is a professional site for a Brand